Implicare

Ne-am continuat călătoria fericiţi şi încrezători. Parcă totul s-a schimbat. Lumea a început să prindă culoare. Culori vii şi multe zâmbete..îmi doream de mult asta. Mi-am schimbat şi jurnalul, nu mai suportam să îl văd aşa întunecat şi trist. Am renunţat să mai fiu aşa, deci mi-am schimbat şi jurnalul.
Mi-am pierdut un prieten şi nu mă aşteptam la asta. Ştiam că oamenii dezamăgesc, şi am fost dezamăgit dar nu mă aşteptam să mi se întample din nou aşa repede. Credeam că am în jurul meu persoane frumoase dar s-a dovedit că nu e aşa. Când spui cuiva ceva, îţi asumi multe riscuri dar speri ca aceea persoană ştie să ţină pentru ea şi că nu o să dezvăluie tot ce îi spui. Uite că nu e aşa întotdeauna.
Şi sincer îmi pare rău..chiar foarte rău. Credeam cu tărie că îmi este prieten adevărat şi că nu o să mă dezamăgească niciodată. Şi din nou am regrete, dar îmi trec repede pentru că am reuşit să conştientizez că nu mai merită să sufăr dupa nişte persoane care nu merită. Am învăţat în sfârşit să nu mai pun la suflet tot, doar lucrurile cu adevărat importante.
Dar tot îmi pare rau de ceva. M-am detaşat de tot pentru un timp şi nu mi-a păsat de nimic, nu am dat importanţă la nimic şi când am revenit ceva s-a schimbat. Mă simt iubit, dar nu ca la început..dar stai, a existat un început ? Există o continuare ? Dar un sfârşit ? Off..da exista, şi doar la sfârşit mă gândesc şi nu e bine deloc. Devin confuz..din nou, şi din nou nu e bine. Simt că mă implic prea tare în ceva şi nu e prea bine, dar nu ar trebui să simt asta pentru că e bine..adică simt implicare din amândouă părţile dar nu cum îmi doresc. Şi mă enervează că simt asta pentru că e un suflet frumos, dar parcă îmi doresc mai mult..ca întotdeauna..dar nu primesc acel mai mult.
Ce ciudat e că începi să scrii fericit şi entuziasmat crezând că ceva s-a schimbat dar pe parcurs, cu fiecare literă, cuvânt, propoziţie pe care o scrii îţi dai seama că nu e aşa. Mă simt pierdut și singur, fără prieteni, doar înfățișarea nouă a jurnalului mă face mai vesel dar doar atât. Da, am început să simt lucruri, pe care nu le-am mai simțit de mult timp dar vreau să le simt cu mai multă întensitate pentru că eu dau tot din mine și mă implic cu totul, și da acum ma revolt pentru că nu primesc ceea ce merit..sau primesc dar ochii mei orbi nu văd asta.
Urăsc să mă descarc câteodată pentru că uneori simt ceva greșit. Și îi rănesc pe cei din jurul meu. Și nu îmi place să fac asta..dar mă simt rău. Vreau să văd că ceilalți se implică, că sufletul de lângă mine se implică. Dar nu simt asta și nu înțeleg de ce..
Dar poate că simt ceva greșit. Poate nu e așa și situația este alta. Da..cred că mă înșel..dar nu, nu mă înșel. Off..nu e okay deloc. Nu știu ce să fac, dar ceea ce știu e că vreau să simt ca cineva e acolo..AICI și ACUM, vreau să văd cum cei de lângă mine se implică și vreau să nu mai fiu așa confuz în legătură cu ce simt. Chiar așa mult cer ? Nu cred..